CU curca-n lemne

“Cu”, nu “ca”.

Tata a primit in dar o curca. Nu era ziua lui, dar nici nu e nevoie sa fie, pentru ca, la tara, lumea e mai darnica. Evident, nimeni nu e darnic fara motiv, dar uneori, motivul este ca “Naspa sa n-ai nicio pasare sau vreun animal in curte. Adica iti cumperi oua de la magazin? Si laptele e intr-o cutie?” Oamenii, la tara, sunt darnici cu asta. Ca pana la urma, mare lucru o curca in plus sau in minus, o gaina in plus sau in minus. Ca cu curca si cu gainile si cu ratele si cu gastele nu te chinui chiar asa mult. Te trezesti dimineata, arunci o cana de grau, porumb si apoi nu te mai intereseaza de ele, pentru ca oricum isi fac singure rostul, stiu sa revina acasa dupa ce pleaca in plimbare, stiu unde sa oua, te si anunta cand au ouat..

Asa, curca…

Da’ noi avem animale in curte: doi caini, doi iepuri si, atunci cand stau eu o perioada mai lunga pe acolo, doua pisici. Arca lui Noe fac in curte, pentru ca toate’s in perechi. Primavara, ai mei iau pui mici si ii cresc pana in toamna cand merg frumusel aproape toti la decapitat pentru ca nu mai are cine sa aiba grija de ei. Alor mei le place sa aiba grija de pasari si animale in curte, numai ca nu e timp acum, dar isi fac experienta pentru la batranete. Da bine la CV.

Revin: curca-n lemne.

Primeste tata o curca si vine tare mandru si-i da drumu’ prin curte. Curtea e mare. Like, mare mare, I’m not shittin’ you. Si e si plina de iarba, si avem si lac, si cotete siii lemne intr-o gramada pusa in asa fel incat sa nu ploua pe ele si sa le ude, ca apoi se aprind greu in soba si fac o gramada de fum.

Curca prin curte.

Noi ne luam cu treburi, ca a doua zi aveam parastas mare, jdemii de sarmale, ciorba, pachetele, cozonaci, colive si alte chestii. Seara, cam pe cand imi luam bataie la macao de la un mucos de 6 ani(da’ grrrav de tot) aud voci de afara, din ce in ce mai ridicate, din ce in ce mai multe. Scot nasul afara, ca, deh, sunt fumee, nu ma pot abtine. Cand colo, The curca was gone missing. Si era bezna si curca nicaieri.

Neobisnuita cu locul, a facut ce-a facut, a auzit chemarea suratelor din alte curti, nu stiu, dar a sarit gardul si n-a vazut-o nimeni.

Si dai si cauta curca. Noroc ca am aplicatie de lanterna pe telefon, ca la cata brigada s-a facut, nu faceam fata la capitolul logistica. Ce sa mai, s-au aprins luminile in curti, a iesit lumea la poarta, fiecare isi dadea cu parerea despre modul de gandire al curcii. S-a sculat tot satul sa caute curca, din poarta in poarta, din cotet in cotet, din pom in pom(habar n-am daca curcanii dorm in pom) . Dupa vreo juma’ de ora de cautari, descopera o vecina ca in cotetul ei e o curca in plus si ne-am linistit toti: lumea s-a dus acasa, la copii, luminile s-au stins, vocile s-au linistit.

N-am mai luat-o de acolo, ca era destul de tarziu, si intuneric, si deja plangeam cu un ochi si radeam cu altul, si ne-am recuperat curca a doua zi. Apoi, cineva mai experimentat a zis ‘nu e curca, e curcan”, asa ca acum zace in cuptor, frumos. S-avem pofta!

 

2 thoughts on “CU curca-n lemne

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s