Daca pleci

….iti trag una peste cap cand te gasesc de te-a luat mama naibii!

Ziceam ca nu mai scriu despre caine ca sa mai scriu si alteceva intre timp, asa ca asta o sa se posteze singura maine, 11 martie, ca sa scriu si despre ce filme am mai vazut eu.

Nah, cu cainele. L-am pierdut. Deja e a treia oara. De fiecare data l-am gasit si numai o singura data m-am ingrijorat si am luat-o razna cu presupunerile. Da’ nu-i trag palme dupa cap cand il vad, din contra, il pup si-l giugiulesc ca sunt fericita ca l-am gasit.

PRIMA OARA:

Eram cu mototolul la plimbare prin spatele blocurilor unde nu prea sunt caini fara stapan. Era iarna, zapada aia mare, noapte si el fara lesa, mirosea cauciucurile masinilor si gardurile si zapada galbena. L-am invatat de acasa: Don’t eat yellow snow! Si in seara cu pricina, un nene venea de la serviciu, infofolit si el ca si mine, si scart-scart prin zapada, mai batea si vantul si, nu stiu ce i se pare prostului meu, ca il latra pe ala si pe urma o ia la fuga in directia opusa. HACHI! HACHI! Nimic. El la sanatoasa. Mai e si alb, zapada alba, nici nu l-am vazut unde s-a dus si doar dupa cum i se vedea urma pe nameti mi-am dat seama ca a fugit acasa. L-am gasit pe trepte la scara, ma astepta, infrigurat si inspaimantat.

A DOUA OARA:

Saptamana trecuta m-am dus cu mormolocul la plimbare cu hamul, ca i-am luat ham ca sa nu faca cine stie ce de la cat trage cu lesa. Ma rog, ca sa nu mai zic ca i-am pus hamul ca sa-l probam daca e bun si in 3 minute deja il rosese in 2 locuri. Cand plec cu el la cumparaturi sau platesc facturi, il leg la cate un gard si el asteapta pana ies eu. In general, sta super cuminte, dar mai sunt si momente in care se invarte in loc. Exemple de locuri unde a stat legat la gard: Judecatoria Sector 5(la intrarea dinspre Domnita Balasa), Cartea Funciara( de langa BNR), ApaNova(la Sala Palatului), BRD Sebastian(de nu stiu cate ori…), Prosper(tot pe Sebastian), BCR Piata Rahova, BT Sebastian(m-a asteptat 40 de min), RDS(pe Petre Ispirescu) si UPC(pe Calea Rahovei), Vodafone, Cosmote(in vreo 3-4 locuri din Rahova), MegaImage(unde deja il stiu angajatii) si magazinul de la bloc unde e legat aproape zilnic cand de gard, cand de frigiderul Coca Cola.

Eh, toate bune si frumoase, sta in c.r si asteapta, se mai joaca singur, se mai joaca cu cine-l baga in seama, dar nu face nimic altceva. Si merg cu el saptamana trecuta sa-i iau oase de la Macelaria Priceputu'(si eu am ras) si am stat gen 2-3 minute inauntru cat sa-mi dau seama ca baba din fata mea ia chiar toate oasele si n-are rost sa mai stau(am si intrebat daca au altele) si pe el il leg la gard la gradinita, chiar langa magazin.

In timp ce faceam pasul peste prag imi trece prin cap: ce-ar fi sa nu mai gasesc cainele. Ca e si frumos, da-l in spanac, nu ca e al meu, da’ e frumos el si toata lumea il simpatizeaza ca parca rade la toata lumea si e super optimist si vesel. Mi-era ca mi-l fura cineva. Ies si nu mai era!!! M-am panicat. Rau rau. Hamul era pe jos, lesa in gard si cainele nicaieri. Eu am si fluier de caini si clicker. Bag clickeru’, nici n-a fost nevoie sa strig si hop top, bolovanul apare de dupa gradinita. Mi-a venit inima la loc. Cand m-a vazut, a venit fuga la mine, dar pe drum(cam ca in Madagascar asa. filmul. primul) se razgandeste si o ia in directie opusa, desi eu nu aveam vreo intentie sa-l cert. Pana la urma, i-am zis “Sezi!” si a ascultat si a fost super cuminte.

A TREIA OARA:

Azi. 10 martie. Ies de plimbarea de pranz a pampalaului, ca sa fie mai linistit in casa si sa nu o mai innebuneasca pe vecina de jos. Eu il scot fara lesa, ca sa se plimbe si el mai mult, sa alerge, ca nu fuge de mine. Dar azi, pe cand eram pe la blocul Alexandrei, imi suna mie telefonul si apoi ma angajez in ditamai conversatia cu o tantica si nu am mai bagat cainele in seama. Imi dau seama ca nu mai e pe langa mine, ca nu e nici in parculet, ca nu e nici in urma. Pe sistemul “Prima Oara”, ma gandesc ca s-o fi dus spre casa. Si fluier. Mai batea si vantul in directia opusa. Totusi, cred ca nu fugise de multa vreme, pentru ca ii vad capul pe la parculetul de langa blocul meu si apoi fugind inspre casa.

Tot pe scari l-am gasit, dar acum era inconjurat si de niste oameni care-l vazusera dezorientat si fara stapan pe acolo si cand au auzit ca noi chiar acolo locuim, s-au minunat total de “ce caine destept aveti! si e SI frumos!”

Nah! bine, hai, n-au zis ca e frumos. Au zis ca e simpatic foc si ca se pregateau sa-i faca poza sa-l puna pe fb ca e pierdut in Rahova.

Cand m-a vazut si m-a recunoscut ca-s eu, mi-a sarit in brate. Ca un copil, drept in brate, sa-mi rupa mie salele si mai multe nu. Dar cui ii pasa? Era un moment Kodak.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s