Just an awesome evening

E cu cainele.

Am iesit pe dupa-amiaza cu el afara, ca dupa somn, se plictiseste teribil si nu ma lasa in pace decat daca-l scot afara sau ne jucam in casa. Aveam si plan sa ajung pana la bancomat sa-mi verific cardul si sa scot ceva bani, insa, pe drum, m-a sunat Anca sa merg cu ea si cu aia mici la tenis. Cei mici fac un curs pentru incepatori, la niste terenuri relativ aproape de casa, si eu, pentru ca sunt intr-un continuu dresaj cu animalul, am vazut asta ca pe o oportunitate sa-l pun la “pas” pana acolo si inapoi. Mare parte din drum mi-a reusit.

Acum suntem asa buddies, ca nici nu ii mai pun lesa vreodata si cand ies cu el pe langa bloc, nu mai iau lesa deloc cu mine, ca vine cand il chem, ma asculta cand sunt alti catei(chiar si cand sunt prietenele lui afara).

La terenul de tenis, antrenorul inca ii invata pe cei din grupa de avansati, vreo 5 copii de 10-12 ani, foarte talentati si disciplinati pe care ii corecta destul de rar(numai pe unul il certa mai des). Cand m-am asezat pe bancuta si cainele sub ea, antrenorul a parut distras de prezenta cainelui, si oarecum iritat, asa ca m-am straduit sa-l tin cat mai cuminte si mai ascultator, si in liniste, ca sa nu intrerup ora.

Cum a terminat cu aia mici, a venit drept la gard si i-a zis lui Hachi sa vina “incoace”. Evident ca asta nu s-a dus nicaieri si a trebuit sa merg si eu. Cumva, ma asteptam la o mustruluiala, dar a fost awesome. Ne-a bagat in teren unde erau sute de mingiute de tenis pe jos, raiul pe pamant pentru Hachi, imi inchipui. o sumedenie de copii alergau sa stranga mingiile, le scapau pe jos, dar nu-i nimic, era Hachi acolo ca sa le adune si sa fuga cu ele.

Si scena s-a desfasurat cam asa: Hachi alerga dupa minge, copiii dupa Hachi, Hachi dupa copii, copiii dupa minge, mingea dupa Hachi. Pe margine, toti parintii se distrau, in teren deja era imbulzeala de copii de la toate grupele, Hachi in culmea fericirii, eu puzzled, tot in teren cu prostu’.

Antrenorul i-a dat si o mingiuta cu care Hachi a venit foarte mandru pana acasa, scapand-o din cand in cand ca sa mai alerge putin dupa ea.

Poate ma apuc de tenis.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s